Ce este anxietatea?

 

            În ultimul deceniu numărul celor care suferă de anxietate a crescut considerabil. Indiferent de cauza care stă în spatele ei, anxietatea este prezentă indiferent de categoria de vârstă în cadrul căreia ne situăm.  

            Anxietatea este o stare afectivă definită de un sentiment de nesiguranță care pare să fie prezent mai tot timpul indiferent de context, având legătură cu un pericol potențial sau perceput. În multe dintre cazuri, pericolul care produce starea de neliniște nu este conștientizat de către persoana în cauză, aceasta resimțind astfel mult mai puternic acea stare de nesiguranță, fără a putea măcar să definească pericolul.

            Unii cercetători vorbesc despre „frica de frică”, care este o carcateristică a anxietății și se manifestă mai ales în cazurile în care pericolul de care persoana se teme nu poate fi identificat.

            Tulburările de anxietate sunt de mai multe feluri, cele mai întâlnite fiind: anxietatea generalizată (fiind o stare continuă de neliniște referitor al ce urmează să se întâmple), fobia socială, fobiile specifice (ex: frica de insecte, frica de înălțimi, frica de spații închise etc), atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă și stresul post traumatic. Fiecare dintre aceste afecțiuni au modul  lor de se dezvolta și evolua chiar dacă fiecare pornesc de la conceptul de anxietate.

            Pentru a înțelege cât mai bine conceptul trebuie să fim atenți să nu îl confundăm cu frica. Deși par înrudite, cele două se manifestă și ne afectează diferit. Frica este un răspuns emoțional față de un pericol concret și real, iar anxietatea este o pregătire a unui răspuns față de o situație sau pericol care ar putea produce frică.

 

Diferenta dintre frica si anxietate

 

            In fata unei amenintari reale si imediate, raspunsul cognitiv si emotional normal pentru orice persoana este frica. Cand auzim un sunet brusc si puternic, cand ne provoaca cineva noaptea pe o strada pustie sau atunci cand trecem pe langa o casa straina din curtea careia ne latra un caine agresiv, creierul primeste informatia „atentie, pericol!” si, intr-un timp extrem de scurt, transmite in corp diverse mesaje menite sa ne asigure supravietuirea. Inima bate mai repede (la celule ajunge mai mult sange), ritmul respiratiei se inteteste (creste cantitatea de oxigen din organism), creste capacitatea de coagulare a sangelui (pentru a nu sangera excesiv in caz ca suntem raniti), pupilele se dilata (pentru a identifica mai bine pericolul) si tremuram (pentru ca muschii sunt pregatiti pentru o activitate intensa). Frica dureaza o perioada scurta, este concentrata pe momentul prezent si e orientata catre o amenintare concreta si catre modul de evitare sau infruntare a acesteia.

            Anxietatea, insa, este resimtita pe o perioada mai lunga de timp, se concentreaza pe evenimente din viitor, e perceputa confuz si ne face sa fim excesiv de precauti, determinand corpul sa ramana intr-o stare continua si epuizanta de alerta.

Test de anxietate

 

            Pe internet sunt disponibile mai multe teste de anxietate compuse dintr-o serie de intrebari referitoare la senzatiile, comportamentul nostru si la nivelul de anxietate pe care il resimtim in anumite situatii, insa trebuie sa retinem ca acestea nu reprezinta un substitut pentru un diagnostic competent.

            Nu exista un test propriu-zis care sa determine daca o persoana sufera sau nu de aceasta tulburare, asa ca atunci cand devine imposibil sa ne relaxam din cauza simptomelor sau cand acestea interfereaza cu viata de zi cu zi, trebuie sa ne adresam medicului pentru a verifica daca nu sunt cauzate de anumite afectiuni medicale (respiratia dificila, de exemplu, poate fi provocata de astm). Daca nu este descoperita o cauza specifica, medicul va pune un diagnostic de tulburare de anxietate.

 

Simptome

            In cazul in care anxietatea ta este suficient de severa pentru a interfera cu viata de zi cu zi, discuta cu medicul de familie sau cauta consultanta specializata. Simptomele pot include oricare din urmatoarele:

• griji extreme sau teama in majoritatea timpului sau sentiment de panica repetat
• sentimente irationale de teama, groaza sau pericol
• simptome fizice frecvente, precum agitatia, nesiguranta si tremuratul, greata, bufeuri de caldura si de frig, ameteala, dificultati de respiratie sau urinarea frecventa in absenta unei amenintari rationale
• ganduri recurente nelinistitoare si comportamente repetitive incontrolabile care au scopul de a reduce anxietatea declansata de acele ganduri.

            De asemenea, este important sa soliciti ajutor medicului tau sau unui specialist in sanatate mentala daca ai urmatoarele simptome ale depresiei:

• sentimente prelungite de tristete sau iritabilitate
• pierderea interesului fata de activitati care altadata iti placeau
• mult mai mult sau mai putin somn sau alimentatie decat de obicei
• sentimente de vinovatie, sentimentul lipsei de valoare sau lipsa de speranta
• sentiment de neliniste si incapacitatea de a sta locului
• probleme de concentrare si de luare a deciziilor

          

Gandurile recurente de moarte sau sinucidere sunt simptome ale depresiei care necesita atentie profesionala imediata.

Simptomele fizice ale anxietatii

Semnele si simptomele fizice ale anxietatii pot include:

 

• Nervozitate, neliniste, tensiune
• Tensiune musculara. Desi nu se cunoaste exact daca anxietatea produce tensiune musculara, sau tensiunea musculara creste anxietatea, exista studii care evidentiaza ca terapiile de relaxare musculara contribuie si la reducerea sentimentului de ingrijorare.
• Tulburari gastro-intestinale (greata, diaree, constipatie)
• Ameteala
• Cresterea ritmului cardiac, hipertensiune arteriala, transpiratie abundenta
• Dificultati in respiratie sau respiratie rapida (hiperventilatie)
• Tremor
• Transpiratie
• Slabiciune
• Dificultati in a adormi din cauza gandurilor negative sau a altor simptome fizice. Trezitul in timpul noptii cu dificultatea de a adormi sunt problemele raportate frecvent de persoanele care au anxietate.
• Dificultatea de concentrare cauzata de agitatie sau de gandurile negative

 

Simptome comportamentale

• Evitarea situatiilor care au provocat sentimente neplacute sau episoade de anxietate in trecut
• Aparitia unor ticuri nervoase
• Simptome emotionale
• Iritabilitate
• Teama ca se va intampla ceva rau
• Frica puternica de moarte
• Senzatia ca esti coplesit
• Simptome cognitive
• Dificultate de concentrare
• Dezorientare
• Gandire repetitiva
• Simptome fiziologice
• Dureri de cap, migrene
• Senzatie de nod in gat
• Dureri abdominale, greata, indigestie, diaree
• Palpitatii, dureri in piept, tahicardie
• Oboseala, senzatie de sfarseala
• Modificari ale ritmului de somn

 

Factori de risc pentru anxietate si depresie

O serie de aspecte pot sa favorizeze aparitia depresiei:

• schimbare majora in viata
• probleme financiare -probleme legate de relatii (tensiunea in familie, o despartire sau un divort)
• pierderea unei persoane dragi
• nasterea unui copil (depresie postpartum)
• singuratatea
• stres
• consum de alcool sau de droguri
• boli majore

 

Tipuri de depresie

• Tulburarea depresiva majora
• Tulburarea depresiva persistenta
• Tulburarea bipolara
• Depresia postpartum
• Tulburari afective sezoniere
• Tulburare disforica premenstruala
• Depresia atipica

 

Diminuarea anxietatii si a depresiei

Reducerea agentilor stresori si cresterea capacitatii de confruntare cu acestia (reducerea orelor de lucru la serviciu sau refuzul unor obligatii sociale) pot reduce starile de anxietate. De asemenea, exercitiile fizice, somnul suficient (cele 8 ore pe noapte), o mai buna gestionare a timpului cu extiderea perioadelor de relaxare contribuie la ameliorarea anxietatii. Dintre masurile pentru diminuarea depresiei:

• Alimentatia echilibrata. Alimentatia este o componenta importanta pentru sanatatea mentala si, potrivit studiilor, o alimentatie bazata pe fructe, legume, cereale integrale, peste, ulei de masline, lactate degresate si antioxidanti este asociata cu un risc scazut de depresie.
• Evitarea consumului de alcool. Alcoolul este considerat un trigger pentru depresie, consumul de alcool poate agrava simptomele depresiei si, in unele cazuri, o poate declansa.
• Efectuarea de exercitii fizice in mod regulat. Miscarea imbunatateste dispozitia!
• Somnul odihnitor. Insomnia in sine nu determina depresia, insa lipsa somnului are un rol important in favorizarea depresiei.

ADAPTOR

            Adaptor este un supliment alimentar din ingrediente naturale, produs în România.        

            Combinație și formulă de ingrediente care contribuie la menținerea sănătății emoțional-afective și la echilibrarea aparatelor și sistemelor: neurologic, psihoemotional, imunitar, limfatic, cardiovascular, hematologic, conjunctiv, homeostazic, endocrin. Regleaza somnul si poate inlatura insomnia.

            Un flacon de 30 ml contine extracte asociate optimizate de trei frati patati, lavanda, brusture in solutie hidroglicerica. (570 picaturi).

            Mod de utilizare:

Uz intern: cate 6 -12 picaturi de 3 – 9 ori/zi

Uz extern: aplicatii locale prin atingere sau badijonare.

Se poate utiliza de copii si adulti.

Acest produs nu este un medicament si nu inlocuieste medicamentele alopate.

NEUROAFECT FORTE 11 – 60 comp

Neuroafect este un supliment alimentar din ingrediente naturale, produs în România.

Este creat printr-o combinație de ingrediente care contribuie la menținerea sănătății sistemului nervos.

            Indeparteaza neurastenia, anxietatea (teama, frica, panica), depresia, stresul. Creste capacitatea de concentrare, memorie si invatare. Regleaza somnul si inlatura insomnia. 

Neuroafect – Compoziție naturală pentru un comprimat de 300 mg:

Ingrediente/ cpr: agenți de încărcare: lactoză, celuloză microcristalină, carboximetilceluloză de sodiu reticulata; extract apos 4:1 (maltodextrina10%) din părți aeriene de Lavandă (Lavandula angustifolia) – 37mg; extract apos 10:1 (maltodextrina 5%) din rădăcina de Brusture (Arctium lappa) – 33mg; vitamina C /acid L-ascorbic – 30mg; agenți antiaglomeranti: stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru.

Mod de utilizare:

Adulți și copii de peste 14 ani câte 1 comp de 2 ori/ zi în cazul în care semnele și simptomele sunt ocazionale și de mică intensitate. În situații cu simptome intense, în probleme grave de sănătate și la recomandarea specialiștilor în sănătate se pot utiliza până la 6 comp. pe zi. Utilizați 1 comp. de 3-4 ori pe zi în primele 6-12 săptămâni de tratament complementar.

1 comprimat asigura 30mg vitamina C (37,5% din VNR*), iar 2 comprimate asigură 60mg vitamina C (75% din VNR*)
*VNR= Valoare Nutritionala de Referință cf. Regulamentului 1169/2011. A se consumă, de preferinţă, în 60 de zile de la desigilarea flaconului.

Contactează-ne:

            Pentru a primi recomandări de tratament complementar Homeogenezis din partea echipei, vă rugăm să ne scrieți prin intermediul paginii de contact, sau la adresa de email: homeogenezis@gmail.com

            Recomandările nu înlocuiesc consultațiile, diagnosticările, medicațiile și tratamentele medicale alopate. Recomandările se trimit doar în scris prin email la adresa pe care o transmiteți în solicitare.

            Recomandările și sfaturile din cadrul acestui site sunt orientative, prin urmare recomandăm părerea unui farmacist sau medic specialist.

            Acest produs este un supliment alimentar complementar medicamentelor alopate.